Categorie: Jarmen Kell
-
Umbre
Stelele străluceau puternic pe bolta cerului. Noaptea africană era orice, numai liniștită nu. Se auzeau urletele multor lighioane, gândi albul și strânse din dinți. Era de la limbrici, avusese dreptate Rabinul, prietenul său, cu mulți ani în urmă. Nu putea să stea liniștit, îl mânca să se bage în tot felul de buclucuri. Cum era…
-
Refugiații
Hatab Djimeze, granița Ciad-Sudan Locotenentul O’Keefe se uită din nou în zare și se gândi dacă aproape 100 de oameni pe care nu-i mai văzuse pană acum 24 de ore meritau să-și distrugă cariera militară. Privi în ochii mari și speriați ai copilului de lângă el. Da, merita. Nu putea să-i lase în voia sorții.…
-
Plimbări
Piatra Șoimului, jud. Neamț. Camionul opri brusc și se auzi o ușă trântită. – Fazekaș, Bela și Bulz, la mine! se auzi vocea civilului. Era prietenul șefului, care apleca urechea la sfatul lui, așa că era bine să nu comenteze. Săriră din camion. Nu aveau voie cu bagaje, era ordinul, ci numai ce puteau sa…
-

Cadastre
LAROM Brodina, jud. Suceava. Blondul se uita la Pitic cum conecta cablurile. Ovidiu îi întinse un laptop pe care acesta îl cuplă la stația radio. – Gata, poți transmite datele, șefule, spuse Piticu’. – Intra în F:/driver imprimantă și vezi că-i un fișier numit ”suceava doc”. Scuipă-l în eter. – Done, zise Piticu. Da’ de…
-
Cap. 5: Poceala
– Dă cafeaua aia încoa’, zise Cosmin. Deci, care-i trebulița? – Umblă vorba-n târg că se vor mișca niște coloane de aprovizionare pe aici, zise Bărbosul. Da’ nu se știe dacă vor trece granița sau nu. Dă-mi harta, meștere! se adresă el Blondului. – Păi și ce facem, îi pocnim preventiv? întrebă Bogdan. – Nu-i…
-
Cap. 3 Dimineața
Blondul deschise un ochi, apoi pe celălalt. În patul din capătul opus al camerei, Piticu’ sforăia încetişor. Se ridică încet, se îmbrăcă şi coborî în sala mare. – Good morning, sunshine, auzi el vocea bărbatului slăbuţ ce-l lămurise cu privire la pâine cu o seară înainte. Ţi-e foame? – Cam da, şefule. Mersi. – Nu-s…

