Birka Khandra, Darfurul de Sud

– 850 de metri, ungure, fute-i una în motor si vedem ce iese…

Bărbosul urmărea prin binoclu Transporterul albastru flancat de motociclete.

– Vânt ora 4, 3 metri pe secundă, 6 click-uri spre dreapta, spuse el privind ecranul anemometrului. Tintește pe bară, tragi când ești gata…

Bela trase aer în piept, dădu afară jumătate și apăsă lin pe trăgaci. Pușca masivă trimise glonțul fix în motorul dubiței care începu să fumege. În același moment, Tănase și Deejay traseră câteva focuri, punând pe fugă motocicliștii ce flancau Volkswagenul acum imobilizat.

Dumbravă deschise ușa laterală a dubiței și se dădu la o parte. Pe podeaua murdară se aflau legați doi bărbați solizi, cu saci pe cap. Se uită întrebător la Bărbos.

– Care-i jmenu’ Dumbravă?

– Am o senzație nelămurită de nașpa, domn maior…

– Nașpa?

– Da…

– Honved, două pungi de glucoză și două de ser! Plus patru truse de perfuzie!

– Cine-s ăștia șefule? întrebă mitraliorul.

– Dacă ar fi să-mi dau cu părerea, aș zice că-s tovarăși cu un prieten vechi de-al nostru. Ții minte cum am ieșit din Yemen, acum 7 ani?

– Cu barca aia cu pânze?

– Bingo, primi răspuns. Desfaceți tărgile, puneți-i pe ele, sub postamentul tunului în Land Cruiser, îi luăm cu noi!

Tănase privi cu uimire pe ofițerul care privi cerul și duse la ureche mâna cu degete mic și mare desfăcute, semnul universal pentru ”sună-mă”.

Deasupra lor, la mare înălțime, o dronă își focaliză sistemul video și transmise imaginile mai departe.

Birao, Republica Centrafricană

Trei zile mai târziu

Tănase se uită la bărbatul solid, grizonat ce privea flăcările ținând în mână trabucul și paharul de coniac. Trase un fum din trabucul ce-l avea în mână și ochi sticla elegantă. Oftă și luă un gât din pahar.

– Pe stră-stră-stră bunicul îl chema Brănescu, spuse americanul în română. Era preot în Certeze. A emigrat în America în 1903. De atunci la noi în casă a fost literă de lege să se vorbească românește, chiar dacă și-a schimbat numele în Bennett… E a doua oară când îmi salvezi oamenii, bozgore, știi, nu?

– Așa, și? Nu-l știi pe ăla care ne-a salvat cururile, mie și la o sută și ceva de alți oameni, nu departe de aici, acu vreo 10 ani? Ce facem acum, ne socotim pe degete care cui îi e dator? Punem și dobândă?

– Da, o sticlă de coniac pe an, replică americanul rânjind. Trabucele sunt din partea casei…

Dumbravă se întinse după sticla de Remy Martin XO, turnă restul rămas în pahar, se strâmbă, mai desfacu o sticlă și completă până la jumătate. Se uită la trabucul ce-i fumega în mână și spuse:

– Hojo de Monterrey Epicure No. 2, să moară Gibilan… O singură chestie mai lipsește ca să fie seara perfectă…

– Dana sau Alexandra? întrebă Bela scoțând limba. Primi ca răspuns un deget mijlociu.

Tănase se uită întrebător de la unul la altul.

– Acum mai bine de 10 ani șeful ăsta al tău a ajuns prin locurile astea, flăcăule, spuse americanul. Nu știu cum s-a nimerit într-o coloană de refugiați atacată de Janjaweezi, cum erau numiți pe vremea aia ceea ce acum se numește RSF. Nu te gândi că-i vreo șmecherie, sunt niște arăbeți cărora le place să omoare negri. Nu s-a schimbat nimic în partea asta a iadului de mii de ani. Se omoară necredincioși, se vând ca sclavi, se adună aur din albiile râurilor și totul ajunge în Dubai. De acolo vin arme. Nimic mai mult. Ca să revenim, au respins atacurile, da’ erau cam ciufuliți, ca să mă exprim elegant. A fost în puterea mea să le trimit o mână de ajutor…

– Da, un avion fără marcaje ce-a parașutat 6 paleți de ajutor, răspunse Bărbosul rânjind.

– Ține-ți fleanca, continuă bărbatul masiv. Acum vreo 7 ani, când s-a trosnit treaba în Yemen, faza de acu’ trei zile s-a întâmplat prima dată, în centrul țării. Mi-au salvat alți doi oameni capturați de Houthi, care au venit cu informații cruciale. I-am ghidat până la mare și i-am scos cu un dhow prin Somalia…

– Ce-i ăla?

– O navă arăbească cu pânze… Acum a repetat figura. Iar mi-a salvat oameni, iar mi-a salvat operația, iar m-a ajutat să merg mai departe…

– Care-i faza cu Dubaiu’? întrebă Dumbravă.

– Influență politică contra saudiților și a Egiptului, arme, prozelitism religios, plus amestecul chinez. Tu de unde crezi că vine atâta armament și muniție, plus bani? Au Janjaweezii ochi frumoși?

– Cine-s Dana și Alexandra? întrebă Tănase.

– Băi, răspunse Bela, zăludele alea două sunt cele mai descreierate muieri pe care le vei întâlni vreodată. Nu mă înțelege greșit, sunt fete de zahăr, da au aceeași atitudine autodistructivă pe care o avem noi. Nu pot să stea pe curu’ lor, mereu tre’ ‘să se bage în bucluc. De obicei, buclucul îl pornim noi și ele tre’ să ne ajute, că nu pot sta de-o parte…

– Ia hai, terminați paharele și cărați-vă la culcare, spuse americanul. Trebuie să mă gândesc la niște chestii ca să vă dau de muncă, aliniat cu misiunea voastră. Că mielu’ blând suge de la două oaie, spuse el rânjind.