„Low battery…”

 

Low Battery

Low Battery

Dragii moşului, facem azi un exerciţiu de imaginaţie şi presupunem că sunteţi undeva, la intersecţia dintre Nicăieri şi La Dracu’n Praznic. Binenţeles că aveţi hărţi pe iFon, că în ziua de azi nu poţi să faci un pas fără să te împiedici de diversele servicii ale lu Gogu (Google, pentru hipsterii pseudo-intelectuali). Da’ nu se ştie cum dracu’ (sau se ştie, că nici un producător de telefoane nu a fost în stare să scoată un model care să nu aibe nevoie a fi încărcat zilnic), apare pe ecran fatidicul mesaj „Low battery”. După o serie de dumnezei, cristoşi şi altari (asta e secvenţa de înjurături a lui taică-meu când nu-i iese ceva) te uiţi în sus aşteptând o intervenţie divină… sau pentru a vedea unde-i soarele, ca să te orientezi?

Lăsând miştourile la o parte, un recent articol apărut în buna ţară a Maiestăţii Sale Lizica a Doua pune problema pierderii competenţelor geografice de către tineret, care, seduşi de telefoanele mobile şi software-ul GPS îşi pierde priceperea de a citi o hartă pe hârtie (să nu uităm că Regatul Unit are una dintre cele mai puternice şi mai serioase agenţii cartografice, Ordnance Survey, ce aparţine armatei şi realizează totalitatea hărţilor vândute în UK, incluzându-le pe cele turistice) şi astfel nu mai pot face asocierea terenului din faţă cu curbele de nivel şi alte simboluri tipărite pe hartă. Ca să nu mai vorbim despre navigaţia utilizând natura, după soare, stele sau alte indicii cum ar fi vântul sau vegetaţia.

Competenţe pierdute

Competenţe pierdute

Dependenţa prea mare de mijloacele electronice de orice fel poate duce la necazuri mari, spunea unul dintre cei mai titraţi exploratori britanici, Sir Ranulph Fiennes, ce a spus că vrea introducerea învăţării navigaţiei în şcoli, pentru că „e o cale de a modela caractere, a dezvolta independenţa individului şi a aprecia matematica şi ştiinţele”.

Bineînţeles că această problemă nu se reduce la navigaţie/hărţi. Înlocuită de mijloacele electronice, gândirea se atrofiază, la fel ca un muşchi nefolosit, ceea ce reduce capacitatea individului de a se descurca în situaţii şi locuri nefamiliare, prin aceasta reducând şansele de supravieţuire.

„Low battery”. Ce-ai să faci?

Back to basics: 101

Sniper

Sniper

„The urban guerrilla can have a strong physical constitution only if he trains systematically. He cannot be a good fighter if he has not learned the art of fighting. For that reason, the urban guerrilla must learn and practice the various forms of unarmed fighting, of attack, and of personal defense. Other useful forms of physical preparation are hiking, camping, the practice of survival in the woods, mountain climbing, rowing, swimming, skin diving and training as a frogman, fishing, harpooning, and the hunting of birds and of small and big game.

It is very important to learn how to drive a car, pilot a plane, handle a motor boat and a sailboat, understand mechanics, radio, telephone, electricity and have some knowledge of electronics techniques. It is also important to have a knowledge of topographical information, to be able to determine one’s position by instruments or other available resources, to calculate distances, make maps and plans, draw to scale, make timings, and work with an angle protractor, a compass, etc. In the area of „makeshift” medicine, the urban guerrilla has the special role of being a doctor or understanding medicine, nursing, pharmacology, drugs, basic surgery and emergency first aid.”

Carlos Marighella – Minimanual Of The Urban Guerrilla

Dragii moșului, ceea ce ați citit deasupra este scos dintr-un ”manual” scris de un brazilian marxist, ce voia să instaureze acolo o ”democrație” după model sovietic/cubanez. Nu i-a ieșit, dar lucrarea scrisă de el a fost considerată de la apariție și până astăzi una dintre cele mai importante surse de informații, fiind studiată extensiv de către organizațiile teroriste marxiste, cât și de unități speciale ca GSG9 sau SAS.

Ce ați văzut este o listă incompletă de cerințe necesare (nu dau lista completă pentru a nu oferi idei idioate ”războinicilor” de CounterStrike) unui ”activist” care stie cu ce se mănâncă insurgența și luptele urbane. Un set extrem de asemănător de competențe este cerut luptătorilor din trupele speciale ce acționează în zone ”interzise”.În cazul lor, se numește SERE, ”Survival, Evasion, Resistance, Escape”.

Partea amuzantă este că nu este greu deloc să bifezi toate cele de pe listă. Cum poate spune orice puștan care nu chiulește de la activitățile Cercetașilor României, sa-ți iei câteva lucrușoare într-un rucsac și să te cari pe munte nu-i greu deloc, ca să faci partea de alpinism și de camping. Într-un cadru cât de cât organizat se pot învăța o grămadă de chestii fără riscuri de accidente. Nici să faci un curs de prim ajutor (pe care Crucea Roșie română ar trebui sa îl organizeze gratuit, că de-aia e o instituție a statului român) n-ar trebui să fie greu, dacă ai avea unde. Cluburi de arte marțiale, mai bune sau mai proaste, se găsesc acum oriunde. Pe partea de navigație / citire a hărților, tot ceea ce trebui știut încape pe două pagini A4. Agenția topografică a armatei engleze (cei care în mod oficial editează și vând orice hartă din Regatul Unit al Maiestății sale Lizica a Doua, aducând astfel o sumă deloc neglijabilă la bugetul Apărării), compusă din oameni destupați la minte și plini de imaginație, au creat două broșurele amuzante, una pentru copii și cealaltă pentru utilizatorii avansați (adulți adică), ce prezintă într-un stil simplu modul de folosire a unei hărți.

Chestiile mai cotoioase, cum ar fi scufundările sau parașutismul, sunt, în general, mult mai sigure decât alte activități, cum ar fi schimbatul becurilor sau diversele sporturi de iarnă. Nici treburile extrem de specifice, cum ar fi tirul și/sau mânuirea armamentului, nu sunt greu de realizat, în România și nu numai proliferând poligoanele de tir sportiv ce oferă spre utilizare cam aceleași modele de arme (sau modelele semiautomate) din dotarea armatelor din regiune.

Trăgând o concluzie, tehnicile militare de pregătire nu sunt decât o extrensie ale celor civile, iar orice flăcău chitit să-și facă idee despre insurgențe și alte asemenea are la îndemână o grămadă de posibilități pentru a înlocui trasul inutil de fiare cu ceva mult mai interesant.